Moașele și Violența Obstetricală - AMsR

https://www.youtube.com/watch?v=dZf4MYIpUdE

 

Prin definiție, o moașă este abilitată ca prin tot ceea ce face la o naștere să evite orice manevră care ar putea fi asociată cu “violența obstetricală”.

Termenul de ”violență obstetricală” a fost folosit pentru prima dată în America Latină la începutul anilor 2000, ulterior răspândindu-se în Statele Unite, Canada, UK, India și apoi treptat în întreaga lume. În Jurnalul de Obstetrică & Ginecologie, violența obstetricală este definită ca tratarea sănătății reproductive a femeii de către personalul medical (medici, moașe, asistente) cu abuz de medicamente, sugestii de convertire a unui proces fiziologic (nașterea) într-unul patologic (nașterea declanașată, operația cezariană) ducând la pierderea de către femei a autonomiei și abilității de a decide liber legat de corpul și sexualitatea lor, ceea ce are un impact negativ calitatea vieții acestora.

Violența obstericală din maternitățile din România, pe care moașele ar putea-o evita printr-o practică profesională echitabilă și corectă, este reclamată prin:

  • nașterea în poziție supină (cu picioarele ridicate) în condițiile în care gravida ar putea folosi poziții fiziologice verticale (în picioare, pe vine, pe scaunelul de naștere, altele) cu beneficii imediate pentru gravidă și copil (mai puțină durere, travaliu mai scurt, o mai bună oxigenare a copilului)
  • împiedicarea atașamentului mama & nou născut imediat după naștere, înainte de secționarea cordonului ombilical
  • alterarea procesului nașterii naturale cu risc scăzut prin folosirea unor metode medicamentoase de accelerare a travaliului
  • practicarea epiziotomiei de rutină în condițiile în care folosirea unor poziții și masajul perineului, alte metode, ar putea ajuta la o naștere cu perineu intact
  • presiunea pe abdomen
  • tuseul vaginal fără consințământul gravidei
  • praticarea operației cezariane când nașterea naturală este posibilă, fără o informare prealabilă corectă, prin inducerea de sugestii negative legate de durerea la naștere = efectul nocebo

În România, un număr din ce în ce mai mare de femei atestă prin mărturiile lor existența “violenței obstetricale“ în maternități, pentru cele mai multe dintre ele nașterea în asemenea locuri fiind un proces f dureros, lung, violent și injust datorită:

  • lipsei de respect din partea personalului medical
  • lipsei de comunicare și empatie
  • violenței în timpul actului medical

Din aceste motive, din ce în ce mai multe femei din România aleg, cu riscurile majore pe care și-le asumă, atât legat de viața lor, cât și cea a viitorului copil, să nască acasă fără o asistență corespunzătoare.

În acest context, în România, moașele ar putea avea un rol foarte important, care le-ar putea ajuta pe de--o parte să-și redobândescă autoritatea profesională, iar pe de altă parte recunoașterea lor de către femei ca principale aliate în reducerea “violenței obtetricale” și umanizarea nașterilor în maternități.

O soluție imediată pentru România ar fi ca moașele și femeile să înceapă să facă împreună presiuni asupra guvernului pentru adoptarea unor acțiuni legislative concrete, având ca puncte de referință adoptarea unor protocoale medicale bazate pe nevoile reale ale femeilor, ghiduri medicale bazate pe practică (medicina bazată pe dovezi), programe de educație pentru personalul medical privind drepturile omului și punctual ale femeilor la naștere (lista drepturilor femeilor la naștere în fiecare maternitate).

Și nu în ultimul rând, în România, este imperios necesară și o presiune majoră și asupra universităților, pentru reînființarea facultăților de moașe desființate în ultimii ani, care ar putea deveni “pepinierele” noilor generații de moașe, bine pregătite profesional și cu responsabilități atat în educația din comunitate, cât și în combaterea violenței obstetricale.

De aceea, referitor la cele de mai sus, este momentul să tragem un semnal de alarmă și să adoptăm de urgență măsuri concrete, altfel există riscul ca în curând să ajungem să ne situăm pe primele locuri din Uniunea Europeană nu doar la mortalitatea materno-infantilă și rata cezarienelor, ci și la violența obstetricală…

 

Vania Limban

Moașă Independentă

Active Center

https://midwivesofcolor.wordpress.com/2015/07/26/3548/